Skip to main content

Povești despre CURAJ

„Mă numesc Curaj” și pe parcursul acestor trei ani am adunat peste 500 de povești de curaj ale copiilor. Acele povești din pandemie, care au menținut legăturile cu cei apropiați când virusul care a oprit mersul lumii ne-a (re)adus în universul de acasă, în spatele unor ferestre în care, o vreme, n-au mai ajuns nici sunetele străzii sau privirile curioase ale vecinilor și nici zâmbetele noastre către ceilalți. Și parcă nici lumina zilei n-a mai adus bucurie în zilele în care luptam cu frici legate de siguranță, de necunoscut, de a nu cădea în stări de plictiseală.

Ferestre ne-au devenit ecranele telefoanelor, tabletelor și Zoom-urile în care s-au mutat școala, petrecerile cu prietenii, spectacolele de teatru, cursurile, vizitele în muzee, dar și discuțiile cu familia, chiar și cu rude și prieteni îndepărtați.

Cum au resimțit ei toate aceste transformări, cine le-a fost alături și cum și-au găsit curajul de a reveni la școală, la întâlnirile fără mască, la activitățile care le-au lipsit? Sunt câteva dintre întrebările care au stat la atelierelor creative și întâlnirilor la care au participat pe parcursul acestor ani în București, Timișoara, Târgu-Mureș, Cluj-Napoca, Bruxelles, Amsterdam și Praga.

Am curaj să povestesc când mi-a fost greu

Am pus fricile la perete

Am mai mult curaj când îmi depășesc fricile

Familia și prietenii îmi dau curaj

Îmi găsesc curajul când dansez

Îmi găsesc curajul când aflu că ești bine

Am curaj să povestesc când mi-a fost greu

Am pus fricile la perete

Am mai mult curaj când îmi depășesc fricile

Familia și prietenii îmi dau curaj

Îmi găsesc curajul când dansez

Îmi găsesc curajul când aflu că ești bine

În curând